|
|
Japonia (ξn japoneză 日本, se citeşte Nippon sau Nihon, sens literal: originea soarelui) este o ţară din Asia de Est, situată pe un lanţ de insule aflate ξntre Oceanul Pacific şi Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană. Denumirea oficială este 日本国 Nipponkoku, textual ţara de la originea soarelui. Este cunoscută ξn romβneşte şi sub numele de Ţara Soarelui Răsare. Potrivit legendei, Japonia a fost creată de către zei care au ξnfipt o sabie ξn ocean, la scoaterea ei formβndu-se patru picături ce au devenit insulele principale, precum şi o multitudine de insule mici (peste 5000).
Japonia
Un vizitator grăbit, care nu trăieşte permanent ξn mijlocul realităţilor Japoniei, dar pe care ar dori să le cunoască şi să le ξnţeleagă, se mulţumeşte cu puţinele constatări personale. Aşa de pildă dacă vrei să cauţi o aunimtă adresă ξntr-un oraş japonez, cu atβt de mult ξn capitală, trebuie să ξntrebi un localnic. Imaginaţi-vă că ξntr-un oraş ca Tokyo, cu o suprafaţă de peste 2100 km2 şi peste 12 mil. loc., eşti nevoit, ca străin, să te descurci fără a vedea vreo denumire a străzilor sau un număr de casă. Marile hoteluri sunt desenate şi marcate pe hartă, iar hărţile pe care le găseşti gratis ξn metrou sunt scrise, ξn majoritatea cazurilor, cu ideograme nipone, dublate de denumiri ξn engleză.
Amabilitatea deosebită a japonezilor te salvează din orice situaţie. Ştiţi care este viteza medie de trafic ξn Tokyo ? Circa 19 km/oră ! Şi asta din condiţiile ξn care majoritatea locuitorilor şi vizitatorilor utilizează metroul şi trenul subteran ! La restaurant ξnsă, este indicat să te afli cu colegi japonezi, care să-ţi explice cam ce cred ei că e foarte bun şi pentru tine din lunga listă oferită. Buna "sushi" sau, ξnsoţit de fructe de mare, la care se adaugă de obicei "sake" cald şi bere, te fac să vezi faţa umană a acestei civilizaţii a muncii.
Vechiul şi noul japonez
Ξmpăraţii care se succed la tronul ţării au privilegiul de a da epocii istorice ξn care domnesc o denumire simbol, şi mai mult o dată cu ei ξncepe o nouă numărare a anilor. Cele mai cunoscute sunt epoca Meiji sau epoca luminată, ξntre anii 1868-1926, şi epoca actuală Showa (a ξmpăratului Hiro-hito).
Ξn inima metropolei moderne se conserva o serie de monumente istorice, cu o arhitectură deosebită de cea actuală, majoritatea amintind de perioadele glorioase ale Japoniei. Turiştii, oricβt de grăbiţi ar fi, ξncearcă să vadă, ξn funcţie de timp nu numai străzile renumite din cartierul comercial Ginza sau magazinele cu articole electronice sau de telecomunicaţii de ultima generaţie din Asakusa, ci şi cβte ceva din ce Tokyo a fost cβndva.
Palatul Edo, construit ξn timpul sogunului Jeyasu Tokugawa (1603-1616) pe locul unui sat de pescari, a fost reşedinţa sogunurilor pβnă la abolirea sogunatului. Reşedinţa ξmpăratului se mută la Nara (710-794) la Kyoto (794-1869), iar o dată cu ξnceputul epocii Meiji, la Edo care devine Tokyo. Ξnflorirea "Capitalei răsăritene", o dată cu cea a epocilor pe care le parcurge, se transformă treptat ξntr-o mare metropolă.
Ξntre Gara Centrală Tokyo şi Uchibaridari Avenue se ξntinde Palatul Imperial, ξnconjurat de o extraordinară grădină, cunoscută ca East Garden. Ξn timp ce Palatul poate fi vizitat doar de două ori pe an, pe 2 ianuarie şi pe 23 decembrie (ziua de naştere a ξmpăratului), grădina, cu aranjamentele ei specifice, este deschisă zilnic. Nijubashi-mae este una dintre staţiile de metrou apropiate, prin care se scurg fluviile de turişti ce vin să o viziteze.
|
|
